Sunday, April 29, 2007

 

3 prieteni, 3 umbre, 1 noapte

Tuesday, April 24, 2007

 

taceri

see no evil, speak no evil, hear no evil ... spun maimutele intelepte. pentru ca ele stiu! ... altii doar balmajesc ca ar sti, urlind in gura mare ...

asa imi vine si mie sa spun acum ... i see no evil, speak no evil, hear no evil ... & do no evil ... si poate asa ... ramine doar tacerea ...

Monday, April 23, 2007

 
Wanna bookcross me?
after meeting

ne-am vazut ... nu la Arcade Cafe ci vis-a-vis intr-o cafenea haioasa si goala unde ne-am simtit foarte bine.

am fost 18 in total:
Ramona si Gigi
Ionuca
Cristi Greger
Marie Jeanne
Eros
Alexandra
Woodisor
Andrei
Raluca
Ioana
Jolly
Christ
Rudy
Alex
Irina
Ariel in fuga cu 2 prietene

au fost multe carti si foarte misto. am povestit intr-adevar cel mai mult despre carti dar si despre altele.

ne-a placut si probabil ca o sa reeditam in vreo 2 saptamini ... poate la Carturesti ... cind o sa ne intoarcem cu cartile, o sa le dam mai departe, o sa le povestim ... si tot asa.
foarte important!!! trimiteti la bookcrossing@bookblog.ro citeva cuvinte despre cartea / cartile luate si citite, iar aceste comentarii vor fi postate pe bookblog.

Bookblog, Gramo si I-dana s-au bucurat sa fim aproape si abia asteptam urmatoarea intilnire.

... da! urmeaza si poze, probabil ca o sa le pun pe flickr la i-dana azi / miine, dar revin cu un post.

Wednesday, April 18, 2007

 
uneori

stii lucruri ... se reveleaza acolo in interior de parca s-au aflat dintotdeauna sub nasul tau si ai refuzat sa le acorzi vreo atentie ... lucruri din tine, dar si din afara ta. lucruri despre tine si despre cei aproape tie. m-am trezit cu ele in mine, le mut dintr-o parte in alta, ma joc cu ele, mi-e teama de ele, le urasc si le iubesc ca in sfirsit le vad. ce te faci cind brusc ti se cristalizeaza chestii inlauntrul tau? ce te faci cu ele? eu simt ca nu pot minti si nu ma pot minti ... si atunci o sa le privesc in fata ...

Tuesday, April 17, 2007

 
Wanna bookcross me?

Iti place sa citesti? Iubesti cartile? Iti doresti sa impartasesti cartile tale cu oameni asemenea tie?
Daca DA, bookblog.ro, Gramo si I-dana te provoaca la o intilnire in care sa impartasim carti.

De ce? Pentru ca vrem sa ne cunoastem, sa facem schimb de carti intre noi, sa vorbim despre noi, despre carti sau despre orice altceva vom avea chef.
Cind si unde? Duminica, 22 Aprilie, ora 12.00, Arcade Cafe, Smirdan 30.
Ce-o sa facem? Fiecare aduce o carte (sau mai multe carti) pe care doreste sa o (le) "impartaseasca", o ofera cuiva si primeste alta in schimb, poate o citeste, lasa o insemnare pe ea, poate ii place si scrie despre ea apoi pe blog sau oriunde, poate o da mai departe, poate la o alta intilnire... si tot asa.

Si, bineinteles, putem sa bem o bere sau un ceai sau o cafea. Si cu siguranta vom povesti. Poate ne vom cunoaste un pic mai bine cartile, vietile si sufletele.

Va asteptam cu cartea duminica la 12.00. Si ca sa ne facem o idee despre citi am fi, va rugam sa dati de stire ca veti fi acolo printr-un comentariu la acest post sau anuntindu-ne direct.

 
o viata de om

azi am inteles lucruri atit de grele despre mine incit simt ca brusc am devenit mai grea decit viata insasi. atit de grea ca imi este imposibil sa ma mai duc. o viata intreaga ca sa te strafulgere intr-o secunda, sa te lase goala pusca, tu cu tine fata in fata ... de ce-ul si mirarea ce dau sa-mi rasune inauntru nu fac sens. nimic si totul parca face sens...

Monday, April 16, 2007

 

bookblog la bere


aseara. arcade cafe. o parte din echipa bookblog. fiecare dupa cum a putut ... suc, bere ...
eu, personal, m-am simtit tare bine!


in ordine de la stinga la dreapta: Jen, Ioana, Raluca, Andrei, Cristi si Alin, Ionuca si ... io ... in spatele camerei

Sunday, April 15, 2007

 
cartea mea de duminica

pescarusul jonathan livingston, de richard bach, azi pe bookblog

"zborul inseamna mult mai mult decit sa dai din aripi de colo-colo. asta poate sa faca si un tintar!”

Saturday, April 14, 2007

 
uneori

... cuvintele mor pe drum, ne-mai-amintindu-si cum de s-au nascut, incotro si de ce mergeau. uneori cuvintele mele se chinuie sa adune cu migala unui ceasornicar dorurile, frumusetile, tristetile si fericirile si sa le dea in dar, sa le scrie pe oglinzi, sa le tipe in gura mare, sa le plinga, sa le uite ... si de cele mai multe ori le pierde pe vintul vorbirii, pe focul inimii, pe temeri, pe distante, pe ...
uneori descoperi ca de fapt singuratatea este singurul tovaras care nu te va parasi niciodata, precum umbra ce-ti sta agatata de trup pina la capat. si afli ca de atita incordare ai uitat cum sa respiri aer si acum respiri apa. ca tot ceea ce iti doresti nu va veni niciodata tocmai pentru ca il doresti prea tare. ca ai urme lasate in suflet care iti amintesc secunda de secunda tot ceea ce ai fost, esti si poate o sa fii

iar alteori iti vine doar sa spui ... iubesc si atit! traiesc si atit! sunt si atit! sunt secunda asta si timpul asta si eu si lumea intreaga si eternitatea ... si atit! ... si iarasi iubesc!

Thursday, April 12, 2007

 



frustrari

uneori imi doresc sa pot face mult mai mult decit fac ... in multe planuri din viata mea ... si totusi cred ca cea mai mare frustrare este faptul ca nu fac mai mult pentru animale. unul din visurile mele este sa pot ajuta animalele mai mult decit adunat catei de pe strada si gasit camine pentru ei, castrat, ingrijit, dus la doctor ... mi-as dori sa pot sub umbrela unei asociatii or something sa fac asta organizat ... sa misc lucruri la modul fundamental in tara asta in care animalul este tratat drept obiect, fara suflet, neinvestit cu capacitatea de a trai emotie, tara in care un procent covirsitor de oameni din mediul rural tin ciinii legati in lant de 1.5m, nehraniti, nebauti si tratati in mod mizerabil. tara in care oamenii spun ca toti ciinii vagabonzi trebuie exterminati pentru ca sunt daunatori ... este un lucru pe care probabil il voi face la un moment dat, imi tot spun ca e tot mai aproape momentul ala! ca de altfel si al doilea lucru pe care imi doresc sa il pot face fata de batrini ... dincolo de a ajuta spontan pe batrinii pe care ii intilnesc intimplator la piata, in fata magazinului sau in fata bisericii ... sau permanent ca pe cel pe care il am in grija acum ... mi-as dori de exemplu ca o data pe saptamina sa scot la masa un grup de batrini si sa ii duc la teatru sau in parc ...

... ieri am cautat pe net asociatii de protectia animalelor pentru a-mi face o idee despre ce exista si ce fac astfel de organizatii ... si am gasit un post care m-a terminat! despre Daria, o boxerita de 2 ani care incepind de marti (? neprecizindu-se despre care marti era vorba) nu mai are stapini intrucit acestia pleaca din tara si o lasa aici ... si de fapt nu au cui sa o lase. am sunat la numarul de telefon dat acolo, este inchis. probabil ca era vorba de martea care tocmai a trecut. sper ca s-a gasit cineva care sa o ia pe Daria.

... acum vreo citeva luni, intr-o seara, dind sa ma urc in masina pe o ploaie dementa si un frig naprasnic, o batrinica a venit linga mine si m-a rugat sa o ajut sa ajunga acasa. am urcat-o in masina, i-am sters parul ud cu niste servetele ... plecind cu masina am intrebat-o unde sta ... in balta alba, imi raspunse ea - cum ati ajuns aici, sunteti foarte departe de casa, am zis eu - am plecat de azi dimineata de acasa si m-am ratacit - ajungind in balta alba, nu a recunoscut locurile si nu stia sa ma indrume spre casa ei, asa ca i-am scotocit in geanta, i-am scos buletinul si ghidata de un taximetrist am nimerit adresa. tot drumul tremurind de frig, plingind incet cu suspine m-a tinut de mina pe care o tineam pe schimbator, sarutindu-mi-o si spunindu-mi ca s-a gasit un suflet bun care sa aiba grija si de ea. la 75 de ani era singura pe lume, fara copii, fara nici o ruda in viata ... tinjind dupa putina grija si atentie, fara bani suficienti sa manince, senila si desi traind aici, plecata de mult. am strins-o in brate, am mingiiat-o pe miinile-i incretite de timp, pe ridurile de la ochi, i-am dat 500 de mii rugind-o sa isi cumpere de mincare ... si am plecat. am plins in hohote ore in sir.

... alaturi de astfel de fiinte si suflete mi-as dori sa fiu mai aproape si sa le pot ajuta.

cei doi din poze sunt fetita si codi ... doi ciini adunati de pe strazi, acum in curte la ai mei. da! ei au avut noroc si sunt fericiti. mai sunt insa atitia ca ei ...

Wednesday, April 11, 2007

 
despre emotii

... stiati ca frica activeaza in zona din creier numita nucleul amigdalian, iar emotiile pozitive misca lucruri in cortexul frontal sting, in vreme ce alea negative in cortexul frontal drept? so what, ma intreb io? si ma mai intreb daca iti distrugi nucleul amigdalian nu mai simti frica? se pare ca da ... si daca la om partea frontala este asa de dezvoltata comparativ cu animalele inseamna ca noi simtim emotiile mai intens decit animalele? foarte posibil ...
... in budism nu exista termenul de emotie distructiva ci de perturbare. si exista 3 astfel de perturbari majore, numite otravuri - minia, dorinta si iluzia. nu stim inca in ce masura ne distrugem / perturbam si nici ce anume ... poate linistea si echilibrul interior
... tot in budism atasamentul este considerat perturbare / emotie distructiva doar daca scopul tau in viata este obtinerea iluminarii

exista lucruri despre care stii clar ca iti provoaca emotii ce te busesc. este imposibil sa te sustragi acestor lucruri - ele sunt viata insasi. si esti rupt intre a te simti las daca le eviti si le ocolesti sau masochist daca te lasi dus in ele. iar uneori te minti ca ai fi curajos ca le faci fata. si cum le faci fata? pretinzind ca de fapt nu iti fac nimic. si daca totusi iti fac numai ca nu se mai vede nimic ... pe dinafara? avem oare puterea sa ne dezvoltam un sistem imunitar in plan emotional prin care sa nu mai lasam astfel de emotii sa distruga lucruri inauntru? eu cred ca da ... desi nu imi e clar cum.

Sunday, April 08, 2007

 
rashomon

... de akutagawa ... azi pe bookblog, cartea mea de duminica

"adinc zguduit, m-am intors putin si m-am uitat la fata, ca si cind n-ar mai fi fost aceeasi fiinta. Si-n clipa aceea mi-am uitat cu totul oboseala si uritul ucigator si neinteleasa absurditate a propriei mele vieti, plicticoase si posomorite."

(sau cum niste simple ... mandarine pot schimba lucruri ... esentiale)

Thursday, April 05, 2007

 
despre apele mele

episodul 1
acu' ani de zile mi-am rupt meniscul intr-o ... discoteca. am stat internata alaturi de toti fotbalistii din romania, simtindu-ma al dracu de prost ca vorba ceea ei faceau ceva util, eu doar ma distram ... dupa 2 ani mi l-am mai rupt o data tot ... dansind ... si a urmat tot tacimul apa la genunchi, operatie, gimnastica pre si post operatorie ... stiti cum e sa ai apa la genunchi? super naspa! il simti blocat intr-un fel. apesi pe el si lasi gropite si te doare al dracu de tare

episodul 2
la inceputul anului am avut pneumonie. aproape 1 luna de antibiotic si antiinflamator, dureri super naspa, alternatii bruste de frisoane si bufe-uri de caldura, fara schi, fara munte, fara sport pe bune ... saptamina trecuta a recidivat si s-a intors si cu niste apa ... la plamin de data asta. stau in casa si ma distrez ... transpir ca proasta, suier de parca sunt ceainic, ma tine in spate de zici ca sunt agatata in cuier de spate, tusesc de zici ca am gauri nu pete in plamini, imi vine sa dorm in continuu ... and again antibiotic & stuff

ce am invatat zacind asa intr-o presupusa nemiscare? ... ca nu sunt in stare sa-mi fac fata propriei neputinte ... adica mie imi vine sa imi trag asa 5 pumni in cap. adica cum bai! ma faci tu pe mine? adica cine e mai tare aici io sau tu, un plamin nenorocit? pina una alta se pare ca trebuie sa ma imprietenesc cu el ... si am inceput prin a viziona cd-ul de la tomograf unde mi se vad toate cele sechelele - multe, multe pete, apa clipocind usor cica pe acolo pe undeva, fibroza pleuro ... nu stiu cum

Wednesday, April 04, 2007

 
13 ani si dor infinit

... azi kiki ar fi implinit 13 ani ... si desi nu este zi in care sa nu ma gindesc la el sau secunda in care sa nu il simt inlauntrul meu ca pe o prezenta eterna ... exista inca acolo un dor care doare si despre care invat ca nu o sa treaca niciodata, oricit timp se va fi asternut peste el, oricite alte lucruri sau fiinte as aduce in viata mea ca sa umple golul
... da! exista goluri care nu pot fi umplute, exista doruri care nu trec niciodata, exista suflete care ramin cu tine pentru eternitate si desi simti lesin de dor de atingere, de strins la piept, de respiratie si bucurie aratata ... ele ramin acolo pentru totdeauna ... si de asta cred ca dincolo de aici este un acolo in care atingerea si tangibilul nu mai au valoare, in care iubirea si bucuria si legatura dintre sufletele alea ramin si sunt ... si atit!

sa-ti fie ... bucurie kikisor!

Monday, April 02, 2007

 
cartea mea de duminica

povesti orientale ca instrumente de psihoterapie, de nossrat peseschkian pe bookblog

& others

... imi pare rau ca nu am ajuns la Iasi cu colegii de pe bookblog :(
... saptamina trecuta a fost una din alea in care stai si te intrebi ... da' eu unde alerg ca disperata? si mai ales de ce? ati avut vreodata impresia ca parca tot ceea ce faci este sa alergi ... dupa diverse chestii, de alte diverse chestii ... ca toata viata se rezuma de fapt la un alergat neincetat, de parca tot ceea ce ne anima este ce-ul si destinatia finala a drumului intreg sau a fiecarei potecute din acel drum, iar cum-ul se pierde undeva in noi ... ca in loc sa ne bucuram si de peisaj, ne blocam in virf si destinatia finala
... si totusi am avut si fun ... o zi am alergat de disperati (la propriu de data asta) prin bucuresti, cu metroul, pe jos, prin parc, pe strazi de zaluzi la cap caci am avut treasure hunt intr-o activitate de teambuilding ... and of course in metrou, cu rucsacul in spinare vorbeam despre ... bugete si strategii, cifre de afaceri si cote de piata ...
... am fost in budapesta, unde am mincat cel mai bun desert din viata mea si am nimerit peste cel mai tare taximetrist ungur ... din Oradea, plecat de 15 ani din tara.
... am fost la effie, imbracata in pantaloni de hip hop cu tricou pe mine, tocmai aterizata de la aeroport, desi pe invitatie scria black tie ... dar io nu vazusem invitatia ...

si totusi ... io unde alerg ca disperata prin viata asta? si mai ales de ce?

This page is powered by Blogger. Isn't yours?