Tuesday, January 06, 2015

 
iubirea ca muzica

talpile-mi cresc adinc in jos, in inima pamintului se duc, se duc... pamintul si miinile acestui barbat imi spun povesti despre iubirea ierbii cu copitele calului, a calaretului cu vintul ce sufla ferm si cald, adinc si puternic. aud muzica semintei care deschide ochii cu curaj, visind la ce va sa fie dupa ce va penetra pamintul, la copacul ce va deveni cind va intilni cerul si lumina.

muzica ma invaluie fin, subtil. ca o sfera ce imi cuprinde fiinta, valuri uriase de bucurie. atingerea e muzica ce imi patrunde fiecare por, ca niste raze ce curg din centrul soarelui in inima mea.

imi simt picioarele, gleznele subtiri, gambele mici si fine, genunchii ca niste porti deschise larg, coapsele calde, tresaltind la fiecare nota, la fiecare senzatie ce curge prin degete si palme ferme.

... oare cum de imi cunoaste trupul atit de bine, ma intreb. de unde stie acest barbat tot ce e in mine, in corpul,in fiinta mea? brusc realizez, cu fascinatie si bucurie ... sunt doar un instrument, m-am transformat din corp, femeie, carne, emotie si energie ... intr-un instrument, pe care cu magie barbatul stie sa il faca sa cinte.fiecare particica din corpul meu e o nota, fiecare atingere e un sunet, fiecare dans o melodie, fiecare curgere o simfonie ...

soldurile mele sunt portile universului, pe acolo trec virtej dupa virtej toate intilnirile acestei lumi, toate iubirile
dintre toti barbatii si toate femeile acestui pamint. acolo se simte pamintul adinc si se miroase cerul. acolo se naste viata. acolo se sadeste prima saminta din care cresc copacii universului. toti lastarii. toti copiii. norii si visele. cerurile si inceputul a tot ce exista. acolo alegi bucuria. si simti placerea de a fi.

pe pintecul meu muzica devine grava, precum povestile traite deja sau pe cale sa se nasca. in pintecul meu freamata iubirea densa facuta din carne si singe. in pintecul meu se nasc crestele muntilor si norii. in pintecul meu sunt toate notele universului. cum de nu le-am auzit pina acum asa?

... muzica devine usoara si de foc. vibratia creste, cind domoala si intensa cind rapida si arzatoare. imi simt focul interior cum arde pina la nebunie, imi aud apele ca niste piraie de munte rapide, proaspete si racoroase. miinile barbatului simt curgerile si focurile, inaltimile si adincimile, toate sunetele si toate soaptele, toate strigatele si toate murmurele ... pentru ca intr-un fel de neinteles le cunoaste dintotdeauna. sunt in miinile lui,
in muzica lui, in creatia lui proprie ... si totusi ca un dans nebun se nasc din nou si din nou ca pentru prima oara.

in inima mea e inceputul si sfirsitul. in muzica asta e prima particula din care se naste universul. in atingerea aceasta e dansul lumii, dansul barbatului cu femeia si al femeii cu barbatul, in care dreapta cunoaste stinga, iar cerul coboara si atinge pamintul.

simt. simt. doar simt. doar sunt.

muzica creste. devine deopotriva subtila si densa, de aer si de carne, sunetele cresc precum valurile marii ... precum focurile de pe toate colinele. padurile si muntii. soimii si inaltimile. vulcanii si albastrul.

din doua valuri se prefigureaza unul. din doua dansuri se intretese unul. un ochi se deschide, un soare se naste, o luna straluceste. un el si o ea. un unul si un doi.

te simt - sopteste ea. te cint - ii spune el. te simt. te adulmec. te doresc. te vreau. te dansez. ma dansez. te ating. te aud. te sunt. ma sunt. te iubesc. te respir. adinc adinc. inalt inalt. te simt. simt. sunt.

 
I am back!

m-am hotarit sa re-deschid acest spatiu ...
pentru ca imi doresc sa scriu. sa ma scriu. sa imi impartasesc scrierea :)
si pentru ca timpul pentru mine nu e o insiruire liniara de puncte, ci unul si acelasi punct care creste in profunzime .. in jos, in sus, la dreapta, la stinga, peste tot. un punct viu.
au trecut aproape 3 ani de cind am scris ultima oara aici ... si totusi nici macar un clipit din ochi ...

This page is powered by Blogger. Isn't yours?