Sunday, December 17, 2017

 

despre relatii

toata viata mea am cautat o iubire din aia in care sa ma simt iubita pentru tot ceea ce sunt, am cautat pe cineva despre care sa stiu si sa simt ca ma iubeste mult, care sa fie acolo pentru mine no matter what, sa ma protejeze sau doar sa fie linga mine atunci cind alunec in cele mai intunecate si grele tenebre ale trecutului meu. am cautat o iubire in care sa putem sa crestem, invatam, iubim si ajutam unul pe celalalt. o iubire constienta in care fiecare sa hraneasca acel spatiu al relatiei, chiar atunci cind lucrurile nu sunt deloc usoare. o iubire in care sa pot sa dau tot si sa primesc tot. o iubire in care sa existe respect, onestitate, incredere si angajament de ambele parti.

mi-a luat mult, prea mult, sa inteleg ca ce cautam era un proces reparatoriu a tot ce nu am primit in copilarie in relatie cu parintii, cu familia. vroiam siguranta, incredere, un fel de iubire neconditionata. nu erau nevoile unui adult, ci ale unui copil. vroiam sa fiu unica, dorita, respectata. vroiam sa stiu ca daca cad, e cineva acolo care ma va prinde sau macar ma va insoti in cadere si apoi in inaltare. cineva cu care sa rid, sa pling, sa traiesc viata la maxim, sa ma joc, sa zbor, sa cad … sa tot.

dar Viata, in misterul ei de neinteles, iti aduce cel mai adesea fix bucati pe care le ai nevindecate, nedepasite … ca nu poti sa ai lumina daca nu ai integrat intunericul, respect daca nu ai acceptat tradarea, sinceritate daca nu ai scos la lumina toata minciuna, incredere daca nu ai respirat pina la capat mizeria sau continere si iubire daca nu te-ai balacit integral in abuz, frica sau violenta.

primele mele relatii din adolescenta au fost la fel de abuzive ca si copilaria mica – am fost agresata sexual la 13 ani de un soldat in spitalul militar cind eu eram internata pentru toate operatiile de la ochi, am fost violata de doi amici la 17 ani, am fost batuta crunt cu pumni si picioare la 20 de iubitul de la vremea aia, care m-a urmarit ani de zile, am fost agresata si batuta pe strada de mai multi barbati. la un moment dat, cind nu credeam ca o sa mai ies vreodata din acest pattern, s-a oprit. pur si simplu. m-am dus pina la fund, fiind sigura ca moartea e singura care ma mai poate salva … si la un moment dat s-a oprit. nici acum nu inteleg cum si de ce. nu imi amintesc sa fi facut ceva anume, pur si simplu nu am mai intrat in relatii abuzive.

a urmat apoi tradarea si lipsa de sinceritate, pina de curind. ce am simtit, de fiecare data cind am fost tradata si mintita, a fost o repunere in scena a tuturor momentelor tot din copilarie in care cei despre care credeam ca ma iubesc, cei de la care ar fi trebuit sa primesc protectie, de fapt m-au tradat si m-au abandonat.  mama si tata ca m-au lasat in grija unor adulti complet defecti, cu un bunic alcoolic, violent si care habar nu avea ce facea cind era beat mort. bunica, care i-a permis in fiecare noapte sa ma abuzeze, la fel neprotejindu-ma, necerind ajutorul si nespunind nimic nimanui despre ce se intimpla.

ce vreau sa spun este ca relatiile pe care le atragem sunt relatiile care se muleaza pe niste bucati din fiinta noastra. eu am ajuns sa cred ca atragem fix relatiile de care avem nevoie pentru a putea lucra acele spatii grele si nerezolvate. pentru a le putea vindeca si merge mai departe  intregi.  daca nu as crede asta, nimic, dar absolut nimic nu ar mai avea sens. daca nu as crede asta, viata asta, creatia asta ar fi doar oglinda unui “dumnezeu” bolnav mintal sau manifestarea unui univers pervers, a unui experiment care a dat gres lamentabil.

e forma prin care eu am putut sa merg mai departe, prin care am ales sa va si sa cred intr-o ordine a acestui univers. daca nu ar fi asa, nu as putea sa vad si sa simt cealalta bucata – a luminii, a bucuriei, a iubirii, a frumusetii. doar acceptindu-le in pereche, in dualitate – iubire / frica; liniste / iad; lumina / intuneric – pot sa ma traiesc intreaga, pot sa iubesc aceasta viata.  doar in pereche … si toate in mine. relatiile pentru mine sunt cel mai puternic mod de a trai constient, de a integra umbra ca sa pot trai lumina.

celalalt e pentru mine un dar de a ma cunoaste, de a cunoaste si experimenta Viata cu tot ce cuprinde ea. si sunt recunoscatoare pentru fiecare dar.

imi doresc din toata inima un celalalt care sa fie constient, care sa fi trait si lumina si intunericul.

un celalalt, care sa creeze dintru amindoua Viata. Viata cu sens. cu incredere. cu iubire. cu respect.

relatia este despre a merge in calatoria vietii in doi. constient. mina in mina, umar linga umar, iubire in iubire, ochi in ochi. avind inauntru si demonii si ingerii si lumina si intunericul.

This page is powered by Blogger. Isn't yours?