Tuesday, April 17, 2012

 
Incheiere

Ea, Dana, devine azi 26 septembrie (2006), I-Dana, dintr-un preaplin de scinteieri interioare...Este a way of expression pentru ca sunt multe acolo inlauntru pe care vreau sa le traiesc liber si sa le impartasesc, pentru ca vreau sa ma bucur de viata si sa fiu...”
… asa imi incepeam jurnalul acesta acum 5 ani si aproape 7 luni. Atunci imi declaram dorinta de a ma bucura de viata si de a exprima lucrurile de dinauntru – multe, variate, grele si usoare, ca viata insasi. Cu timpul a devenit un mod de a gestiona in special bucati dureroase din fiinta mea, cu anumite exceptii pe alocuri…
… ceva din atunci se intimpla din nou acum, detaliile nu sunt importante, si dintr-un anume motiv simt ca ceea ce a inceput atunci, se incheie acum. Atunci ma sufocam, eram pe o margine cu care ma luptam ca sa nu pic in hau, durerea era mai mare decit mine si simteam ca ma inghite. Jurnalul asta era actiunea disperata a unui om care cade, si desi nu m-am lasat sa cad, am trait caderea inclusiv prin acest jurnal. Acum ceva se schimba, invat cum eu imi creez propria realitate (si nu e usor!), cum eu sunt “ceea ce aleg sa devin si nu ceea ce am trait in trecut …”. Invat ca fiecare experienta poate avea doua valente si depinde doar de mine pe care o aleg. Suferinta sau linistea. Durerea sau placerea. Frica sau libertatea. Eu cea care sunt sau eu cea ranita.
Azi aleg eu cea care sunt. Acest jurnal se incheie aici. Nu stiu ce se va intimpla. Nu stiu daca voi mai scrie vreodata in acest jurnal sau daca nu voi mai scrie niciodata. Nu e important acum.
De aceea, ma inclin, cu plecaciune.
Multumesc. Imi pare rau. Iarta-ma. Te iubesc.

Comments: Post a Comment



<< Home

This page is powered by Blogger. Isn't yours?