Monday, February 06, 2012
pasi mici, neintelesi
habar nu am incotro merg sau spre ce ma indrept, dar treptat realizez ca singura si adevarata optiune este sa merg, restul - ca e la stinga, la dreapta, acum, mai tirziu - sunt doar optiuni neglijabile. pasul pe care il fac este singura realitate. drumul nu tine in totalitate de mine, peisajul asemenea, nici macar oamenii sau tot ce intilnesc pe drum ...
sunt eu cu mine si cu pasul pe care il fac. cel mai adesea e mic, chiar si atunci cind mi se pare imens. si tot cel mai adesea neinteles, citeodata isi dezvaluie sensul, alteori ramine doar un pas pe drum.
sunt eu cu mine si trairea pe care o imprima fiecare pas facut. uneori e bucurie, alteori tristete. uneori e furie si uneori e dor sau dor de nou. uneori e iubire, alteori doare. in pas, insa, nu ramine nimic din toate aceste emotii. pasul-ui nu ii pasa de ele - ele doar vin si pleaca. el doar ramine vesnic.
uneori auzi un alt pas undeva aproape ce vibreaza armonic cu pasul tau, il cauti, il gasesti si pentru o vreme se aude muzica pasilor ... mici si neintelesi. tot ce se naste vine si pleaca, doar pasii ramin eterni. mici si neintelesi.
