I-dana

citeva insight-uri de weekend

- fiecare am venit cu o tema centrala in viata asta, uneori ne-o amintim - alteori nu, uneori o realizam - alteori nu. toata viata noastra, toate aspectele vietii noastre o contin - daca suntem atenti / norocosi / cu ochii deschisi o vom gasi pentru ca ea reprezinta cea mai mare provocare (in absolut orice relatie sau zona din viata noastra) in a ne gasi echilibrul, in a ne gasi "binele" personal. in a ne gasi pe noi insine.

- fiecare tema centrala se manifesta in polaritate - intotdeauna sub doua aspecte contrare, dar nu sub auspiciul axei bine - rau, pe care le vei trai din plin. daca tema ta centrala este, de exemplu, libertatea, vei experimenta controlul si vei ajunge intr-o familie in care controlul primeaza. daca tema este generozitatea, vei ajunge in zgircenie. daca tema e iubirea, vei experimenta o totala lipsa a acesteia. daca pici in capcana "zgircenia este rea", trebuie sa scap de ea ca sa ajung in "generozitate" toata viata te vei lupta si niciodata nu vei atinge adevaratul "TU", binele tau unic si personal. doar acceptind "zgircenia", traind cu ea si in ea vei putea sa descoperi generozitatea. doar acceptind "lipsa de iubire / respingerea / abandonul / frica" te vei propulsa in iubirea daruita si primita. pentru ca atunci de e sau nu e, nu mai are nici o importanta. si in loc sa te lupti, doar dansezi cu ele.

- "tu iti creezi propria realitate" - totul, dar absolut tot ceea ce traiesti este creatia ta, dincolo de constientizarea acestui fapt. nu sunt ceilalti "vinovati", nu exista circumstante nefavorabile, nu iti vine nimic din afara, de la altii. tu ai ales si creat ceea ce traiesti, fii atent la ce traiesti pentru ca e acolo pentru tine ca sa te ajute.

- respingind "zgircenia" / "lipsa iubirii" / "controlul", incercind sa le faci sa dispara de fapt le hranesti, le dai o forta incredibila. si in loc sa traiesti TU, te traiesc ele pe tine.

# posted by I-Dana @ 4:12 AM 0 comments

o zi pe scurt

05.45 - "mami, creca suna un telefon" m-a trezit vocea lui Toma instantaneu, venit de la el din camera la marginea patului meu. vad o mocuta draga, somnoroasa deasupra mea si ma izbeste in urechi tiuitoarea isterica a alarmei. ceea ce nu reusise alarma telefonului timp de 15 minute (il pusesem sa sune ca sa invat la 5.30), a reusit vocea lui Toma intr-o secunda. nu exista pentru mine - nici o explicatie rationala, logica, stiintifica - cum pot sa dorm absolut dusa, plecata pe alte lumi in cele mai cumplite zgomote, dar orice mic gest, sunet scos de Toma sa ma aduca imediat inapoi, in realitatea de aici. am oprit alarma si am mai dormit culcusiti unul in altul la mine in pat pentru inca citeva ore.

08.30 - tartine cu unt si miere. laptic de albinuta (varianta scurta a lui Toma pentru laptic de vacuta cu miere de albinuta). desene. spalat pe dinti. imbracat cu ipad-ul in brate caci imbracatul, mai ales pe vremea asta, este ceva rauuuu, cu "nu vreeeei" ...

10.00 - teatrul tandarica. cei trei purcelusi. am intirziat, deci stam la balcon pe scari, el la mine in brate. e mai bine asa, oricum nu are rabdare sa stea pe scaun, de pe scari se poate ridica sa danseze, sa gesticuleze, sa tipe "inca o data! mai danseaza pucelusii! mai cinta pucelusii! inca o data ..."

11.00 - drumul de la teatru pina la masina (de 3-4 minute) se transforma in juma de ora, pe marginea strazii sunt balti namoloase, tocmai bune de balacit. aduna toate betele, scormoneste cu ele in balti, isi baga miinile, apoi si picioarele, apoi si genunchii ... ii place asa de tare, ride cu gura pina la urechi, plin de stropi de namol pe obrajorii rosii de la frig. il las spre disperarea unui nene care pazeste o parcare "aoleu. iesi de acolo. te murdaresti, se supara mama pe tine". Toma ii zimbeste sugubat "pleoc cu batu' in lac. uite mami ce pleoc mare face Toma". nu ma mai obosesc sa ii spun domnului (foarte binevoitor si blind, de altfel) "nu ma supar. de ce m-as supara. si mie cind eram mica imi placea sa imi scot pantofii si sa iau la pleoscait toate baltile de la bunica dupa ce ploua, vara".

12.00 - sine de tren. gari. fluiere multe "uite mami asa fluie'a de tare trenu U-UUUUUU". masinute. ipad. desene.

13.00 - papa. nani.

15.00 - avioane. elicoptere. poduri. ipad desene. "Toma, mergem la piscina?" DAAA. facem bagajul, umflam colacelul si pornim. "prinde mami tramvaiul?" se aude Toma din spate ... "si mergem si la tunel, si prindem tramvaiul in tunel si deschidem usa si auzim tramvaiul cum face chhk, chhk ..."

16.00 - "asa inot ca o BALENA MA'E. si ca Pinocchio. si ca un pestiso'. uite mami!" 45 minute ne zdupaim, ne balacim in apa calda, dam din picioare si din miini. ii pun barcuta la 4 metri si ii spun sa se duca sa o ia, da cit poate el de tare din miini si picioare si ajunge la ea ... pune mina pe ea, respirind sacadat "am inotat!". si inca o data, inca o data ... e terminat dupa apa (in fiecare zi ma intreaba cind mergem la mare). "ce face mami domnu' acolo?" - "inoata pe sub apa, ca un fluture!" - "si Toma inoata pe sub apa". nici nu spune bine ca bildibic isi baga fata sub apa, cu gura deschisa - si a tot facut-o, bineinteles, inghitind tone de apa. "Toma in 15 minute plecam. In 10. In 5 ..." - nici o pregatire nu a fost suficienta pentru iesirea din piscina, urlete ingrozitoare "NUUUU plecam. Mai tirziu plecam. Vrei in piscina! NU VREEEEI ....". pina l-am imbracat, uscat, pregatit de plecare a urlat in continuu, cabrat pe spate, dat cu curu' de pamint, tavalit si dat din picioare ca nu vrea sa plece si vrea inapoi in piscina. nu ma mai agit, am devenit intr-o anumita masura imuna. nu ma mai intereseaza privirile uimite, dezaprobatoare din jur, am devenit un fel de robotel, ii comunic ferm ce am de spus ... ce as putea face altceva ... "nu rezolvi nimic urlind asa. o sa mai venim la piscina altadata. acum plecam. mie nu imi place cind urli asa, nu sunt de acord si ma enervezi. as prefera sa vorbesti, sa spui, DOAR sa spui ce nu iti convine ... NU sa urli!" ... si doar astept ca el la un moment dat sa treaca la urmatoarea etapa (de la urlat la exprimat prin vorbe, de la "EU VREAU si nu ma intereseaza nimic altceva" la "hei, se pare ca pe aici trebuie sa si astept, sa si accept si sa tin cont si de ceilalti"). treaba grea asta, de ce nu ti se dau, frate, instructiuni de folosire copil? eu, una, uneori ma simt coplesita, depasita si cu dorinta nebuna de a fugi departe, departe ... :)

18.00 - seara e cu alergaturi, cu topaieli si tropaieli de zici ca demolam casa. cu retrageri in cortul de indieni in care citim povesti ... minunat, ne inghesuim unul in altul si citim, citim ... inca o tura de masinute, castele, poduri, piste de aterizare, scari, puzzle-uri ... ipad. desene. dansat si cintat.

22.00 - mergem la culcare. mai citim o poveste, doua, trei ... ne frecam de o suta de ori, sus in pat, jos din pat. stai ca vreau si apa. stai ca fac kaki. mai punem steluta sa cinte ... eh, pina la urma Toma adoarme, uneori eu inaintea lui.

# posted by I-Dana @ 4:58 AM 2 comments

respiratie holotropica (5)

sunt. inima. sunt. radacini. sunt. energie. sunt. legata la mama pamint. sunt.femeie. sunt. cer. si pamint. sunt. zbor. sunt. aer. sunt. durere. sunt. plins. sunt. viata. sunt.

# posted by I-Dana @ 12:22 AM 0 comments

3 solutii, always (vremea intrebarilor 4)

imi re-amintea cineva de curind ceva spus de E. Tolle - atunci cind esti intr-o situatie dificila ai 3 solutii:

- sa accepti situatia

- sa o schimbi

- sa iesi din ea

in mod ciudat, pe a treia nu am luat-o niciodata in considerare pina acum. oare de ce?

# posted by I-Dana @ 4:32 AM 0 comments