I-dana

keep breathing
(amintirile unei fetite pierdute)

... intuneric si rece, ma trezesc dimineata cu un gol mare inauntru si un dor ce imi impunge carnea precum o arma plina de lame ascutite sau cu zeci de capete tari de buzdugan. carnea o pot pacali usor, ma retrag din ea si nu o mai simt - ca atunci cind maninci bataie si te retragi in tine pina te transformi in esenta ta, esenta ce se rezuma doar la un punct. un punct de lumina. restul nu mai exista. nu mai simti nimic. nu mai auzi si nu mai vezi. esti inauntru si esti sigur. doar aripi mari imense de un alb stralucitor. afara nu se mai vede decit un melc incolacit ce seamana cu un cap de fetita slabuta si fragila, cu ochi imensi de negri, tristi pina la disperare, un zimbet pierit pe buze si capul usor aplecat intr-o parte ... nu inteleg nimic. unde sunt? ce caut aici? ce lume pierduta si trista e asta? cine a inventat-o si de ce?

au, ma doare ... imi urla in urechi fiecare celula. mi-e frica. mi-e rau. ma doare. de ce? aripile acopera urechile sa nu mai auda si doar respir ...

e o cusca aici in noapte, batai cumplite se aud in fereastra si usa. un monstru se zbate sa patrunda si sa ma raneasca. imi doresc sa dispar odata cu ea ... si doar respir

mama, mi-e frig ... mama, ma doare ... mama, de ce? ... mama, te rog ... mi-e dor ... am nevoie de o respiratie aproape, am nevoie de miini calde sa ma cuprinda ... de soapte si alintare ... mi-e foame ... brusc, o caldura ma cuprinde ... nu e dinafara, e din mine ... ma cuprinde de la pintece in jos, e cald si bine .... de ce? ma doare ... te rog nu mai da ... si doar respir

dorm, cind dorm intunericul dispare, lumea devine mai buna, aripile mi se intind pina la cer si e bine ... batai puternice se aud undeva departe, nu stiu ce sunt ... se aud voci puternice si cunoscute ... de ce dormi? ce faci aici? ... dorm ... de ce? ... aripile-mi pleaca speriate sub suvoiul de lovituri neintelese ... si doar respir

traiesc intre o lume si alta, cind jos cind sus ... si doar respir ... poate asa e lumea asta ...