Friday, February 26, 2010

 
toma la 1 an si 4 luni

vrea din ce in ce mai des sa manince singur - lucru sanatos de altfel, faza grea e pentru mine dupa, cind trebuie sa il spal din cap pina in picioare, sa culeg bucatelele de mincare de pe scaun, sub scaun si pe o raza de 1 metru in toata bucataria. cu mina se descurca mai bine, cel mai greu e la lingurita cind isi pune in cap, in par si peste tot pe el si pe linga el. ce e foarte misto e cit de generos poate fi - isi hraneste toate jucariile pe care le aliniaza pe masuta de la scaunul lui si le hraneste cu lingurita lui - care invariabil e goala pentru ca de la castron pina la gura lui sau la jucarii pierde continutul pe drum. uneori ma cearta ca eu ii dau doar lui cu lingurita mea si imi atrage atentia ca si elefantelul, crocodilul, vacuta si steluta trebuie sa fie hranite. asa ca lingurita poposeste mai intii pe la animalute si abia apoi fericit maninca si el. alteori eu il hranesc pe el, iar el ma hraneste pe mine - tot cu lingurita goala. e disperat dupa banane - dupa fiecare masa vrea banana. asa a invatat sa spuna "da" - il intrebam "vrei banana?" si tot eu raspundeam "da.da.da". acum spune singur "da.da". cind nu mai vrea sa manince este dragut daca spune "nu" dind din cap negativ (inca nu spune verbal), este mai putin dragut insa cind imi frige una peste lingurita si mi-o zboara din mina.

a inceput sa mearga singur, nesustinut. cind vrea sa mearga singur spune "haaaiii" - pentru ca la inceput cind facea doar cite 1-2 pasi noi ii spuneam "hai, toma, hai". pentru el "hai" este echivalent cu "merg". este extrem de increzator in el, isi creaza echilibrul intr-un mod haios folosindu-se de miini astfel ca arata ca un vrabioi care tocmai invata sa zboare. nu ii e frica deloc si uneori prinde o viteza din sufragerie pina la el in camera de abia ne putem tine dupa el.

adora sa faca "ordine" in toate sertarele si dulapurile din toata casa - poate sa stea si o ora scotind lucruri, jucindu-se cu ele si apoi punindu-le la loc intr-o ordine a lui. casa arata fain dupa fiecare scotoceala din asta - bucataria plina de cutii de ceai, instrumente de gatit; dormitorul plin de sosete; iar camera lui plina de tricourile bonei, servetele umede, cutii cu medicamente, betigase de urechi si altele

in fiecare zi are 2 lucruri pe care musai tre' sa le faca - sa hraneasca broasca testoasa, se agata cu o mina de acvariu si cu cealalta de cutia cu mincare a broastei si tipa "bam papa". este de neacceptat un refuz din partea mea, plinge si tipa "bam papa". deci eu deschid cutia, el apuca cu degetelele lui mici bucatelele de mincare si i le arunca in acvariu spunindu-i "hai. papa. uite. papa". cit timp broasca maninca isi baga degetelele in acvariu sa ii arate mincarea. al doilea lucru este joaca cu apa in bideu, sta sprijinit de bideu pe care il umplem cu apa si apoi punem jucariile de baie inauntru. in ultima vreme s-a plictisit de jucarii, asa ca se distreaza plesnind apa si improscind-o in toata baia sau dind drumul la robinet la putere maxima - cu acelasi efect, apa improscata peste tot. cind iesim din baie suntem amindoi fleasca, iar baia pluteste intr-un strat subtire de apa.

adormirea e cu cintec. ne asezam amindoi in patul din sufragerie si dureaza intre 20 si 50 de minute pina adoarme. ne gidilam / ne alergam prin pat / facem furnicuta care se urca pe picioare si pe burtica, pe minute sau urechiute ... si tot asa pe tot corpul, timp in care el moare de ris / proiectam steluta cintatoare cu imagini miscatoare pe pereti si tavan sau doar lanterna / uneori ne uitam la dvd-uri cu desene animate / mormaim si cintam / pe partea de final se baga cu nasul in pielea mea, ma stringe de carne precum pisica care toarce cind o mingii si isi scoate gherutele usor de placere, se mai arunca de vreo citeva ori pe perne si adoarme intr-un final. de multe ori eu adorm inaintea lui si ma trezesc dupa vreo ora / doua nauca intrebindu-ma de ce nu sunt in patul meu. il mut la el in camera si dormim pina pe la 6-7 dimineata cind musai tre' sa bea lapte.

de cind a inceput sa mearga criza de separare a reaparut - in fiecare dimineata avem spectacol cind plec la birou, iar cind ma intorc de la birou nici sa ma spal pe miini nu pot ca vrea musai numai la mine in brate.

altfel, ride tot timpul, e tot un zimbet dimineata cind se trezeste. are un sunet bestial de uimire intrebatoare pe care il foloseste ca pe un "ah? ce? ce vrei sa zici?" exact in situatii in care parca nu intelege ce se intimpla sau ce vrem de la el. mai are un ris in care se distreaza pe seama noastra cind facem ceva haios - daca imi pun sapca pe cap sau dau din miini si picioare la gimnastica ...

este un omulet mic frumos si rotund

Comments:
O minune mica! Sa iti traisca.
Si ii dai Campina, ma bucur mult.
Te pup si mi-e dord e tine
 
multumesc :-)
 
mama cat a trecut! parca ieri vedeam primele poze cu Toma..Ce mare si frumos este!! ce de multa vreme nu am fost la tine, shame on me! va pup tare de tot si ma bucur maxim sa vad minunea de fecior!!!
 
da, uneori nici mie nu imi vine sa cred. e ditamai baiatul, sunt moarta dupa el :-)
 
Post a Comment



<< Home

This page is powered by Blogger. Isn't yours?