Thursday, January 21, 2010

 
few insights - francois dolto

despre somn:
"existã copii deosebit de excitabili, iar altii mai indiferenti, care pot sã doarmã oriunde cînd le e somn"

"un copil nu trebuie sa doarma neaparat în camera lui. un copil adoarme acolo unde sînt toti. cînd îi este somn, adoarme oriunde ii e mult mai bine. va dormi mai bine dacã aude vorbindu-se
în jurul sãu. copilul mic are nevoie sã doarmã mult, dar nu e nevoie din cauza asta sã fie izolat
într-un pustiu. cînd dormea în pîntecele mamei sale, zgomotul nu îl deranja; apoi se trezea, cãci si acolo copilul doarme si se trezeste"

despre comunicare:
"mama trebuie sã-i vorbeascã copilului, sã-l previnã de tot ce urmeaza sa se intimple"

"dacã uneori un copil îsi enerveazã mama, ea trebuie sã-i spunã - vezi, azi sînt nervoasã. copilul
va întelege; foarte repede, el va intui ce se întîmplã. dupã un moment de furie, trebuie sã i se spunã - vezi, m-am enervat.“

"un adult care vorbeste cu asprime si agresivitate, care actioneazã violent si se lasã pradã unor rãbufniri ale firii sale în fata copilului nu trebuie sã se mire cînd, peste cîteva luni sau cîtiva ani, copilul lui va vorbi sau se va purta la fel cu cei mai slabi decît el. asa cum am mai spus, pentru orice copil mic, tot ce face adultul este „bine“, fãrã nici o deosebire: iar copilul, mai devreme sau mai tîrziu, îl va imita, si în relaþia sa cu adultul si cu ceilalti"

despre prezenta / plecari:
"la modul ideal, perioada in care mama trebuie sa fie in preajma copilului ar trebui sã se întindã pînã la vîrsta mersului sigur; în functie de copil, mersul singur, începutul acrobatiei, se situeazã în jurul vîrstei de optsprezece luni, dat fiind faptul cã un copil începe sã meargã între douãsprezece si paisprezece luni"

"in primul rînd, trebuie sã întelegem cã timpul nu este acelasi pentru un copil si pentru un adult. douã zile, trei zile, pentru un copil înseamnã douã, trei, sãptãmîni… douã zile
înseamnã foarte mult. deci, atunci cînd pleacã, mama sau tatãl trebuie sã-l previnã pe copil si, mai ales, sã-i spunã - o sã mã gîndesc la tine. de asemenea, mama / tatal trebuie sã vorbeascã despre mama / tatãl plecat, astfel încît aceasta / acesta sã continue sã existe prin cuvintele ei"


relatia cu alti membri ai familiei:
"bunicile nu trebuie sã se poarte de parcã copilul ar fi al lor -ah! e bãiatul meu! ah! e fetita mea! - dimpotrivã, ele trebuie sã spunã copilului: „esti nepotul meu, esti nepoata mea. tãticul tãu e copilul meu; sau mãmica ta e fata mea.“

"bunica dinspre tatã trebuie sã fie deosebitã de bunica dinspre mamã -stii, bunicuta care vine astãzi este mama tatãlui tãu, sau mama mamei tale.“

"deseori, existã tensiuni între mama copilului si mama sau soacra sa. copilul simte imediat. aceste
lucruri nu trebuie ascunse, ci luate, mai degrabã, în glumã"

despre pupatul copiilor:
"adultii nu trebuie sã se repeadã la copil ca sã-l sãrute. Adultii nu stiu, dar înaintea
vîrstei de trei ani, copilul nu resimte aceste sãrutãri ca pe ceva bun, în sensul cã nu stie pînã unde merg lucrurile. (si asta cu atît mai mult cu cît el iubeste foarte tare, iar cînd esti mic iubirea se manifestã prin a duce la gurã ce iubesti)"

despre curatenie:
"doar în jurul vîrstei de doi ani, din momentul în care copilul este în stare sã urce si sã coboare singur pe o scarã, o scarã de zidar, pînã la ultima treaptã de care se prinde cu mîinile, doar atunci sistemul sãu nervos este dezvoltat suficient pentru ca el sã poatã, dacã este atent, sã-si controleze reflexele sfincteriene. inainte, e prea devreme."

Comments:
Chiar misto, m-ai facut curioasa. Am sa caut si eu cartile acestui autor sa citesc atunci cand va fi cazul.
Te pup
 
@alexa: sunt foarte misto si le recomand tuturor - parinti sau neparinti :-)
 
Post a Comment



<< Home

This page is powered by Blogger. Isn't yours?