Sunday, February 22, 2009
despre performanta
o chestie care m-a zgiltiit nitel (nu are nici o importanta de unde ... un psiholog) - dincolo de marile performante se afla intotdeauna o mare nesiguranta de sine si o micime launtrica. cel care cauta neincetat performanta cauta de fapt iubirea. face din ce in ce mai multe si mai bine pentru a se face in acceptiunea sa bun de iubit. omul care s-a gasit pe sine insusi nu mai cauta performanta, el exista
si cind te gindesti ca toti oamenii care sunt de succes si apreciati in zona de business pentru dorinta lor neincetata de a performa si de a obtine rezultate din ce in ce mai mari or fi indivizi cu gauri mai mici sau mai mari din punct de vedere afectiv, cautind o iubire ce le-a lipsit ...
ma rog, e trist cumva ca o trasatura catalogata drept punct forte intr-o sfera se construieste probabil pe un mare pustiu in alta sfera si esti apreciat drept viu si activ si plin de forta, in vreme ce acolo undeva la baza e poate un mare gol
... si nu stiu cum dar asta ma duce cu gindul la o poveste pe care probabil ca nu o voi uita niciodata ... despre o catelusa maidaneza - lili - care acum ceva ani, intr-o iarna cu geruri naprasnice, si-a carat unicul pui fatat, ce a murit de frig, toata iarna pina in primavara dupa ea in gura. se purta ca si cum era viu. era o imagine care te cutremura pur si simplu, avea grija de el, il spala, minca cu el linga ea, il plimba dintr-o parte in alta. pur si simplu nu accepta ca e mort. altfel lili era un catel super puternic, sefa haitei din zona blocului nostru, a trait peste 20 ani si a fost vie si in forta pina la capat ...
... asa si noi uneori ne caram cite un "mort" toata viata dupa noi. aparent suntem puternici, vrem din ce in ce mai multe de la noi, ne stabilim neincetat tinte noi si poate cu cit suntem mai puternici in afara cu atit suntem mai firavi inauntru ...
o chestie care m-a zgiltiit nitel (nu are nici o importanta de unde ... un psiholog) - dincolo de marile performante se afla intotdeauna o mare nesiguranta de sine si o micime launtrica. cel care cauta neincetat performanta cauta de fapt iubirea. face din ce in ce mai multe si mai bine pentru a se face in acceptiunea sa bun de iubit. omul care s-a gasit pe sine insusi nu mai cauta performanta, el exista
si cind te gindesti ca toti oamenii care sunt de succes si apreciati in zona de business pentru dorinta lor neincetata de a performa si de a obtine rezultate din ce in ce mai mari or fi indivizi cu gauri mai mici sau mai mari din punct de vedere afectiv, cautind o iubire ce le-a lipsit ...
ma rog, e trist cumva ca o trasatura catalogata drept punct forte intr-o sfera se construieste probabil pe un mare pustiu in alta sfera si esti apreciat drept viu si activ si plin de forta, in vreme ce acolo undeva la baza e poate un mare gol
... si nu stiu cum dar asta ma duce cu gindul la o poveste pe care probabil ca nu o voi uita niciodata ... despre o catelusa maidaneza - lili - care acum ceva ani, intr-o iarna cu geruri naprasnice, si-a carat unicul pui fatat, ce a murit de frig, toata iarna pina in primavara dupa ea in gura. se purta ca si cum era viu. era o imagine care te cutremura pur si simplu, avea grija de el, il spala, minca cu el linga ea, il plimba dintr-o parte in alta. pur si simplu nu accepta ca e mort. altfel lili era un catel super puternic, sefa haitei din zona blocului nostru, a trait peste 20 ani si a fost vie si in forta pina la capat ...
... asa si noi uneori ne caram cite un "mort" toata viata dupa noi. aparent suntem puternici, vrem din ce in ce mai multe de la noi, ne stabilim neincetat tinte noi si poate cu cit suntem mai puternici in afara cu atit suntem mai firavi inauntru ...
# posted by I-Dana @ 7:54 AM 
Comments:
<< Home
Dar faptul de a umple nu inseamna a repara? Omul luat asa cu toate resorturile lui nu se poate vindeca si umple goluri si nu se poate recupera prin alte lucruri pe care le face? Poate nenea/tanti psiholog nu a mers chiar atat de departe, poate doar a constatat ca oamenii nu fac lucruri gratuit... :)
Post a Comment
<< Home
