I-dana

... si daca

si daca intr-o zi o piatra anuleaza o jumatate si aceeasi piatra, anulind, naste o lume intreaga. o lume cu sus si jos, cu stinga si dreapta, cu suprafete si adincimi, cu vazute dar mai ales nevazute, simtite si subtile, cu multa lumina dar si umbre insinuante. cu atingeri de miini dar si atingeri de aripi nevazute. cu coroane de copaci virtuali, radacini ce nu mai au putere sa se ingroape pentru ca pamintul a devenit prea uscat si tare ... dar cu crengi ce cresc pina dincolo de cer si nu se mai pot opri. cu aripi uriase, murdare ... pentru ca au fost uitate intr-un aici temporal. o lume cu miscari solare ce se dau lumii, dar si lunare de ti se dau numai tie. o lume. o ea. 2 ochi si de fapt unul iar uneori 3.
unde se uita ochiul meu drept, mama? ... si asa poate as scrie o carte, o carte nevazuta, pe care as intitula-o "dialoguri imaginare cu o mama absenta" ... si poate tot asa as uita doruri. sau vieti. si poate chiar morti. si nu ar mai ramine decit eternul. si atunci mi s-ar deschide al doilea ochi pentru ultima data si s-ar mai naste o data lumea. si intr-o clipire a celei de-a doua pleoape as condensa bucuria si chiar si lumina ... si restul poate s-ar pierde in vintul aripilor mele mari ...