I-dana

... oamenii se uita ciudat la mine cind in parc ma apropii de un copac si il string in brate, inchid ochii, zimbesc si stau acolo o vreme ...
nimeni nu stie insa cit de minunata este atingerea aia, iti incolacesti bratele in jurul trunchiului intr-un cerc si te lipesti de scoarta lui de copac prin care se emana toate energiile pamintului prin radacini, toata puterea aerului si cerului prin crengi si toata caldura focului prin lemn.
si imi vine sa spun tuturor sa incerce exercitiul asta al imbratisarii copacului ca sa simta un pic din bucuria naturii ... poate chiar a universului, a lui dumnezeu, a iubirii ... sau cum oti vrea sa-i spuneti...