I-dana

Trairi

in ultima vreme am sentimentul ca parca ma traieste altcineva si intr-un fel ciudat imi sunt doar spectator la propria viata. poate asa e cind dau peste tine navala lucruri si te schimbi. ma simt ca sarpele care si-a schimbat pielea si se uita cu o mirare plina de entuziasm la noul "el" si totusi simte si vechiul "el" acolo in el. si ca intr-o incolacire orgasmatica (ca atunci cind serpii se impreuneaza - fantastic spectacol!) intre un tu de dinainte si un tu nascut proaspat te simti, te pipai, te cunosti si te bucuri ca esti TU.

moartea este doar un prag. atit de aproape de moarte in ultima vreme am simtit acut pe dinauntru acest lucru. poti sa il treci linistit si impacat si atunci e doar un pas pe care il faci inspre un "altceva" sau poti sa ramii blocat in prag si atunci poate intr-adevar mori de-adevaratelea. ma bucur ca ultimele cuvinte pe care i le-am spus unui suflet drag gata de a pleca au fost "sa fii linistita draga mea, acolo unde mergi tu e doar lumina" ... si tot e greu ...

imi vine sa sorb fiecare bucatica de viata, fiecare zi si noapte, imi vine sa strig in gura mare ca e minunat sa traiesti, sa te bucuri, sa iubesti ...